Imperiul soarelui

Referate romana

Imperiul soarelui


Imperiul soarelui
Regiunea universului în care se afla Pamântul depinde de Soare . Din acest motiv ea se numeste sistemul solar. Acesta cuprinde Soarele , planete , comete , meteoriti si pulberi .
Soarele
Soarele este steaua cea mai apropiata de Pamânt . Acesta este motivul pentru care astronomii au studiat-o mai mult decât pe celelalte . Astfel , ei îi pot cunoaste compozitia si modul în care actioneaza asupra planetei noastre .
Planetele si asteroizii
Principalele corpuri ale sistemului solar sunt cele care , asemenea Pamântului , se învârtesc în jurul Soarelui si reflecta lumina acestuia ; ele se numesc planete. De la cea mai apropiata de soare pâna la cea mai îndepartata , cele noua planete sunt : Mercur , Venus , Pamânt , Marte , Jupiter , Saturn , Uranus , Neptun , si Pluto . Cinci dintre acestea pot fi urmarite pe cer cu ochiul liber , si din acest motiv , au fost Observate înca din Antichitate , pe timpul verii : Mercur , Venus , Marte, Jupiter si Saturn . Celor noua planete principale li se adauga o multime de planete mici numite asteroizi , majoritatea concentrate între Marte si Jupiter. Diametrul celui mai mare asteroid Ceres este de aproximativ de 1000 km. Diametrul celui mai mic nu depaseste câteva sute de metri . Soarele exercita asupra planetelor o atractie puternica pentru ca este de aproape de 1000 de ori mai greu decât toate planetele la un loc .
Sateliti , comete si meteoriti
Cele mai mari dintre planete sunt la rândul lor înconjurate de sateliti : este cazul Pamântului si al satelitului sau Luna . Din sistemul solar mai fac parte cometele , mici astri formati din roci si gheata care atunci când se apropie de Soare degaja mari cantitati de gaz si pulberi . Ciocnirea unor asteroizi si divizarea lor în comete care se apropie prea mult de Soare sau de planetele mari dau nastere unor fragmente de dimensiuni diferite . Aceste fragmente circula în spatiul interplanetar si sfârsesc prin a cadea pe suprafata planetelor sau a satelitilor lor : ele sunt meteoritii .
Dimensiunile sistemului solar
Planetele sunt repartizate în jurul Soarelui într-o zona în forma de disc , cu o raza de aproximativ 6 miliarde de kilometri pe care lumina Soarelui o strabate în sase ore . Chiar daca ar parea întins , la scara Universului , adica a întregii lumi sistemul solar este cu adevarat minuscul . Situat la circa 150 de milioane km de planeta noastra Soarele ne apare pe cer ca un disc orbitor . Lumina lui ajunge la noi în 8 minute . Ea acopera lumina tuturor celorlalti astri . Traversata de razele sale luminoase , atmosfera terestra da cerului frumoasa culoare albastra . Sa presupunem ca am reduce Soarele la dimensiunea unei portocale : la aceasta scara Pluto nu ar fi decât o gamalie de ac care s-ar învârti la o distanta de 400 m de porocala , iar steaua cea mai apropiata s-ar situa la 3000 km de portocala ! Vazut de pe Pluto de la o distanta de aproximativ 40 de ori mai mare decât cea care îl separa de Pamânt , Soarele apare doar sub forma unei stele stralucitoare sub un cer vesnic negru .
Istoria sistemului solar
Timp de secole s-a crezut ca Pamântul sta nemiscat în centrul Universului , iar Soarele si planetele se învârtesc în jurul lui . Acesta este sistemul lumii dupa cum îl descria savantul grec Ptolemeu în secolul al II-lea î. Cr. În secolul al XVI-lea astronomul polonez Copernic a afirmat ca Pamântul si celelalte planete se învârtesc în jurul Soarelui . Dupa inventarea lunetei , în secolul urmator s-a putut dovedi ca el avea dreptate .
Prin studierea planetelor si a stelelor astronomii au putut sa reconstituie istoria sistemului solar si sa prevada viitorul acestuia .
Formarea sistemului solar
Soarele s-a format într-un imens nor de gaz si pulberi . Din motive înca putin cunoscute , poate în urma unei perturbatii create de explozia unei stele mai mari , situate destul de aproape acest nor a început sa se prabuseasca sub propria greutate si sa se învârteasca pe loc . Putin câte putin a luat forma unui disc mai dens si mai cald în centru decât spre exterior . Apoi , în centrul discului , materia a devenit suficient de densa si de calda ca Soarele sa înceapa sa straluceasca : aceasta s-a petrecut în urma cu 4.6 miliarde de ani . În imensul nor de gaz si pulberi particulele solide s-au aglomerat în mod progresiv , pe parcursul a mai putin de 100 milioane de ani , pentru a forma planetele . În apropierea Soarelui unde era mai cald planetele s-au nascut din aglomerarea unor blocuri de roca . Astfel s-au format Mercur , Venus , Pamânt ti Marte . În regiunile exterioare mai reci centrul planetelor mai mari s+a format din roci amestecate cu gheata . Acestea au atras apoi mari cantitati de gaz din norul din care proveneau . Este cazul lui Jupiter , Saturn , Uranus si Neptun .
Viitorul sistemului solar
Sistemul solar este menit sa dispara . De fapt , de când Soarele a început sa straluceasca energia sa (lumina si caldura) rezulta din reactiile nucleare care transforma hidrogenul într-un gaz ceva mai greu , heliul . Dar în mai putin de 5 miliarde de ani tot hidrogenul aflat în centrul sau va disparea . Noi fenomene se vor declansa si Soarele va creste în dimensiuni : se va transforma într-o stea gigantica rosie . Pamântul va deveni atunci un adevarat cuptor : temperatura de la suprafata va atinge în jur de 2000 grade Celsius si din aceasta cauza rocile se vor transforma în roca fierbinte ! Cu mult înainte de acestea oceanele vor fi secat si întreaga viata va fi disparut . Dupa ultimele tresariri , Soarele va înceta sa mai creasca . Materia se va contracta pentru a da nastere unei stele mici , de dimensiune Pamântului , dar cu o densitate deosebita ; o pitica alba care se va stinge treptat lasând sistemul solar în frig si întuneric .
Alte sisteme solare
În 1984 astronomii au descoperit un imens disc de pulberi în jurul stelei Beta Pictoris . Discul a fost detectat datorita observatiilor în infrarosu . Acesta ar putea fi un sistem solar în curs de formare . Se crede ca numeroasele stele sunt înconjurate de una sau mai multe planete . Dar , cu mijloacele de astazi , este aproape imposibila detectarea directa a altor planete . De fapt observarea de pe Pamânt a unei planete de marimea lui Jupiter , care se învârteste în jurul uneia dintre cele mai apropiate stele , ar fi ca încercarea de a distinge de la Paris o lumânare situata la o distanta de 10 m de un far puternic din New York ! Cu toate acestea astronomii au putut stabili prezenta a doua planete în jurul unei stele situate la 1600 ani-lumina .
Pamântul si miscarile sale
Prin distanta sa fata de Soare , Pamântul este a treia planeta a sistemului solar , dupa Mercur si Venus . Pamântul nu este perfect rotund . El este o sfera usor turtita la poli si bombata la ecuator ; raza masoara 6378.136 km la ecuator , însa 6356.751 km la poli . Pamântul este acoperit în proportie de 71% de apa si este înconjurat de un învelis gazos numit atmosfera . Aceasta este formata din aer , un amestec dintre azot si oxigen . În spatiu atmosfera este cea care da Pamântului nuanta sa albastra .
Miscarea de revolutie a Pamântului
Asemenea tuturor planetelor din sistemul solar Pamântul se învârteste în jurul Soarelui . Pamântul se învârteste în jurul Soarelui o data cu efectuarea unui tur complet , o revolutie se scurge într-un an ceea ce reprezinta aproape 365.25 zile de zile . Distanta medie de la Pamânt la Soare este de aproximativ 149,6 milioane de kilometri . Astronomii numesc aceasta distanta unitate astronomica (prescurtat u.a.) . Ei folosesc deseori aceasta unitate de masura în locul kiometrilor pentru a exprima distantele între astri în interiorul sistemului solar . În realitate distanta de la Pamânt la Soare variaza în cursul anului de la 147.1 milioane de kilometri minimum ( periheliul în jur de 3 ianuarie ) , pâna la afeliu în maximum de 152.1 milioane de kilometri ( jur de 6 iulie ) . În ceea ce priveste viteza cu care se învârteste Pamântul în jurul Soarelui , aceasta este în medie de 29.8 km pe secunda , adica în jur de 108000 km/h si creste când planeta noastra se apropie de Soare iar când se îndeparteaza scade.
Referat la Imperiul soarelui